O fișele, îți dai seama că și ălea contează. Ce să-i faci? Păi așa am vorbit inițial. Să-i dai măcar două dimineața, două seara, dacă ea mai vrea.
Good afternoon. I hope you can hear us and see the presentation. Welcome to our investor call for the second quarter results of 2022. Since we have guests that speak English, we will have this one in English language, both the presentation and the Q&A session. If for some reason some of the guests are uncomfortable with the English language, then we will take questions in Romanian and answer them in Romanian. For the transcript, we will provide the translation to English as well. Hope that's okay with everyone. Okay. I think we can start. I'm not very sure how much of the guests are here.
In any case, for let's say administrative purposes, could you please mute your microphones until you have any questions so that there is not too much interference? We will go through the Teraplast Group structure just as a brief reminder for our newer audience. What's been going on the first half of 2022. Some brief update on the market evolution, key figures for the first half. Forecast for 2022, my colleague, Ioana, will go into details regarding the financial performance for this quarter. We will get to the Q&A. As most of you know, Teraplast Group comprises of six product groups that are structured into segments.
These product group are the installation, where we are leader in the exterior market sewage, exterior sewage market. Compounds, where we are overall leader of the Romanian market. Rigid PVC recyclers, where we are actually in top European rigid PVC recyclers in top five, and we are probably the largest micronized PVC, rigid PVC recycler in Europe. Also, we have the new packaging business structured in biodegradable and polyethylene packaging with each their own markets. The biodegradable is more for consumer use, and polyethylene more for industrial use. Last but not least, the windows door division, which is the largest exporter in the group as a percent of the turnover.
In the first half of 2022, we have approved the disbursements of dividends that is going to take place at the end of this month. We submitted a financing project through PNRR, the Recovery and Resilience Plan of almost EUR 5 million to increase our solar panel production capacity of energy, in order to comply with our green objectives and our sustainability agenda. We announced this as an objective ever since last year, and we are following up on that. We finally received with some delays the financing agreement for the stretch film factory, an investment of EUR 10.8 million, where we are currently designing the production hall and applying for the relevant permits.
We also started the production in the polyethylene factory, where we are right now offering the market, polyethylene pipes with diameters up to 1,200 millimeters, which basically complements our water and gas product groups. We are also in the middle of evaluating our group's carbon footprint, and we are optimistic that we will publish the results in August. We are also very interested in the feedback that we get from our investors. Therefore, we have completed an investor perception study and, this will, in turn lead to, an adjustment of our IR strategy. As it is quite obvious, we are facing less than usual, let's say, market circumstances. Ever since the start of the year, we are confronted with the war in Ukraine.
We are confronted with hiking energy prices. This has impacted the overall evolution of the construction sector in Romania, especially in engineering works. Although we see a 1.3% increase for the first five months of 2022 compared to the same period of last year in the overall construction segment, we see a decrease of 10.8% in the same period for engineering works, which basically impacts our infrastructure business for this year. What we see in the market is that there are delays in implementing price increases. Right now, several construction companies are outside of their budgets for various works that they are engaged in.
It's quite notorious, the situation with, I don't want to give a name, but with a huge construction company that has left the construction site of a major motorway in Romania exactly because the indexation in price is not enough to cover the increased costs. Furthermore, we would have liked to see a bigger dynamic in starting up the projects that were announced by the government, namely through Anghel Saligny, where although almost RON 6 billion are approved, there are still some time until they are in the construction phase in which we will start selling the materials. This has led to an increase in turnover of 37% for the first half of this year. However, due to pressure on the margins, we see a decrease in EBITDA and net profit.
However, we still have an above average EBITDA margin of 9.6%, although down from 15.7% same period of last year. It is very important to point out the fact that the, let's say traditional business of Teraplast, namely the installation business and the compound business have had results that were mostly in line with our expectations. However, the ramp up of the flexible packaging division as well as the very long time it took us to implement price increases in the window and door divisions led to their below expectation results, especially in EBITDA, which impacted the overall result.
I would like to point out that, installation with a significant impact from the recycled material has had actually an increase of EBITDA over last year, of 4%. Also compounding is more or less in line with our expectations. However, as stated, windows and door and flexible packaging are well below our initial estimates. This puts us in a position in order to let's say be realistic of what can be done this year to propose or to come up with a new forecast, which encompasses a 15% increase in the net sales for this year to RON 708 million. A 12% increase versus last year of EBITDA to RON 83 million with an EBITDA margin of 18 point...
11.8%, and a net profit decrease of 2% versus last year. These figures are less optimistic than the ones that we presented at the beginning of the year, of course, but that the situations have deteriorated rapidly on several of our market segments, which, of course, forces us in order to be realistic, to present an updated view of our forecast for the end of this year. We are still maintaining our double-digit growth objectives, both in terms of sales as well as profitability. We still feel that the main sources of growth are going to be the installation division.
Although we are still not seeing the magnitude of works that we were expected to see, we are sure that it is going to be more dynamic towards the end of this year. Regarding the flexible packaging, our objective is to have finish or to finalize the ramp-up during this second half of the year, in order to not decrease more the impact on the total EBITDA of the group. Since I understand there are some comments, I would just like to point out very briefly to go through the presentation and highlight in Romanian a few of the aspects that I mentioned in English. Then hand over my colleague Ioana for the financial details.
Nu o să trec prin prezentarea liniilor de business. Aș vrea doar să punctez faptul că în primul semestru am depus un proiect pe PNRR în valoare de EUR 5 million pentru creșterea capacității de producție de panouri fotovoltaice. Am primit aprobarea pentru finanțarea fabricii de folii stretch, proiect în valoare de EUR 1.8 million. Acum suntem în fază de implementare, respectiv la design-ul clădirii și autorizațiile aferente. Am pus în funcțiune fabrica de sisteme de polietilenă pentru apă și gaz. Producem la ora aceasta țevi de polietilenă cu diametrul până la 1200 de milimetri.
În plus, tot ca și parte din strategia noastră de sustenabilitate, evaluăm amprenta de carbon a grupului, raport pe care sperăm să îl facem public în luna august și, de asemenea, am finalizat un studiu de percepție a relațiilor cu investitorii, în baza căruia să ne fundamentăm strategia pe următorii trei ani. Cu privire la evoluția pieței, din primul semestru, în mod evident s-au schimbat extrem de multe date față de momentul în care am întocmit bugetul. Evoluția sectorului de construcții, deși a înregistrat o creștere pe primele cinci luni, această creștere este doar 1.3% față de aceeași perioadă a anului trecut și, în plus de asta, aș vrea să punctez faptul că avem o scădere de 10.8% pentru lucrările inginerești, unde practic ne referim la sectorul de infrastructură.
Cauzele principale rămân întârzierile în lansarea noilor licitații și indexarea unor contracte vechi, în conformitate cu noile niveluri de costuri care au fost pe un trend crescător pe fondul crizei de energie, care s-a reflectat în industria maselor plastice, criză de energie care, evident, a pornit de la războiul din Ucraina. În plus de asta, deși sunt aprobate la nivel guvernamental aproape 6 miliarde RON prin proiectul Anghel Saligny, încă nu avem o vizibilitate când aceste proiecte aprobate se vor transforma în șantiere de construcții și practic se va reflecta în vânzările noastre.
Cu privire la situația de pe piața de infrastructură, este oarecum de notorietate faptul că un constructor foarte mare, nu vreau să dau nume aici, s-a retras de pe un șantier de autostradă care, după cunoștințele mele, este singurul șantier deschis și finanțat prin PNRR din România. S-a retras tocmai pentru că indexările propuse de Guvern n-au fost suficiente, în conformitate cu inflația actuală la nivelul materialelor de construcții. Aceste situații ne-au dus la ca pe primul semestru să avem o cifră de afaceri în creștere cu aproape 40%, la RON 307 million, însă o EBITDA în scădere cu 16% și un profit net în scădere cu 42%.
Totuși, avem o marjă EBITDA foarte aproape de 10%, ceea ce considerăm că este mult peste media în industrie, din informațiile pe care le avem noi. Ce aș mai vrea să punctez este faptul că rezultatele grupului au fost impactate negativ, cu precădere de business-ul de ambalaje flexibile, unde avem o EBITDA negativă de RON 5.4 million. Și de asemenea, aș vrea să punctez pe zona de informații pozitive business-ul de instalații. Cu toate carențele, să spunem, pe partea de infrastructură, totuși a înregistrat creșteri inclusiv la nivel de EBITDA, crescând cu 4% EBITDA pe acest an. De asemenea, business-ul de granule, deși a avut de suferit în urma fluctuațiilor de prețuri, se menține cu o profitabilitate foarte bună, chiar și cu o creștere de cifră de afaceri.
Cu privire la cum vedem noi restul anului, în mod evident, nu putem să nu ne ajustăm așteptările până la final de an. De aceea venim cu un reforecast pentru acest an care presupune o creștere de vânzări de 15%, o creștere de EBITDA de 12%, o marjă EBITDA de aproape 12%, 11.8% pe total an. Practic ne menținem obiectivul de a crește cu două cifre. Într-adevăr, într-un ritm mai puțin alert decât estimam în ianuarie, când am publicat bugetul, și vom continua să fim foarte atenți la zona de profitabilitate ca să o ținem la nivele ridicate sau relativ ridicate în contextul actual de piață. Bun, acum o las pe Ioana să intre în detalii cu privire la rezultatele financiare, urmând să revenim pe partea de întrebări și răspunsuri.
O să continui și eu prezentarea în limba română, dar first of all a message for our foreign investors.
Given the fact that some of the participants are not that much comfortable with us speaking in English, I propose that we'll have a separate meeting with you to discuss any further clarification that you might need on this presentation. I will go forward in Romanian. Creșterea cifrei de afaceri a fost generată în principal de creșterile prețurilor de vânzare. Asta pentru că am transferat mare parte din costurile de producție mai departe clienților noștri. Am avut și creșteri de volume la unele grupe de produse și, de asemenea, am generat venituri din produsele noi. Mă refer aici la ambalaje, dar și la noile sisteme introduse în portofoliul de produse al grupului Teraplast: TeraDuct, care sunt țevi pentru fibră optică și infrastructură de telecomunicații și NeoTer, sistemul de încălzire prin pardoseală. Sunt investiții cofinanțate prin ajutor de stat, care le-am pus de curând în funcțiune.
Mai punctez o dată că am avut evoluții bune la instalații și granule. La instalații am avut o creștere în suma absolută a EBITDA. La granule a fost o scădere, dar ne comparăm cu trimestrul unu 2020 cu semestrul unu 2021 extraordinar de bun, care a fost peste media industriei. De asta considerăm că rezultatul de anul acesta la granule este unul bun. Nu am reușit să transferăm în totalitate creșterile de costuri către clienții noștri, chiar dacă ne-am folosit de acest avantaj competitiv major la instalații, care a fost micronizatul PVC. Pentru semestrul doi, obiectivul nostru este ca ambalajele flexibile să ajungă la break-even în ceea ce privește EBITDA. Vom face asta datorită noilor clienți pe care îi avem pe finalul acestui an. Am câștigat licitații la mari supermarketuri.
Profitul net, totuși, profitul net a avut această scădere de 43% față de anul trecut, datorită investițiilor noi puse în funcțiune și gap-ul ăsta între scăderea EBITDA și scăderea profitului net se datorează amortizărilor și dobânzilor aferente acestor noi investiții, care încă nu funcționează la capacitate. Sunt încă în faza de ramp-up. Avem și angajații necesari pentru aceste investiții. În ceea ce privește cifra de afaceri, evoluția este, deci, pozitivă pe toate segmentele și obiectivul nostru pentru a doua parte a anului este de a avea evoluții mai bune, în special la ambalaje flexibile și TeraGlass. Anul acesta punem în funcțiune investițiile de care am mai vorbit. Sunt cele planificate încă de la începutul anului, respectiv RON 10 million pentru îmbunătățirea facilităților de producție. Investiția în parcul fotovoltaic, RON 23 million și începem implementarea proiectului de folii stretch.
Am încasat o parte din ajutorul de stat rămas pentru anul acesta. Deci mai avem încă de încasat RON 43 million, din care mare parte va fi încasat în trimestrul trei al acestui an. Ca urmare a cererilor depuse, inspecțiile au fost deja efectuate de către autorități. Capitalul circulant a rămas la 32% din cifra de afaceri. Este un nivel pe care o să-l reducem ușor, din două motive. O dată este vorba de noile business-uri, noile game de produse care au necesitat un capital circulant, adică stocuri și creanțe. Îl vom reduce și datorită impactului natural al sezonalității acestui business. Astfel că, începând cu trimestrul trei vom genera net cash din activitatea operațională.
O să adresez aici una din întrebările primite, respectiv că din situațiile financiare individuale pare că Teraplast își finanțează proiectele 100% din datorii. Da, avem și proiecte unde procentul de finanțare este 100% și aceasta este cea mai bună variantă pentru investitorii noștri, pentru că ne împrumutăm la niște costuri foarte competitive. Celălalt aspect aici este faptul că pentru proiectele cu ajutor de stat avem bridge loans. Împrumutăm banii de la bancă până la încasarea sumelor din ajutor de stat. Cu banii pe care i-am luat împrumut anul acesta am făcut investiții. Am continuat proiectele de investiții, am finalizat proiectele de investiții începute anul trecut și ne-am început cele planificate pentru anul acesta. Am mai avut o întrebare referitoare la nivelul creanțelor. Cum ne asigurăm de riscul de neîncasare? Creanțele sunt detaliate în nota 16 la situațiile financiare.
Creanțe comerciale la iunie sunt 182 milioane de lei. Din această sumă, la 30 iunie, 62% erau asigurate de către Coface. Acolo am transferat riscul. Începând cu luna iulie ne împărțim portofoliul de creanțe între 2 asigurători, Coface și Euler Hermes. Acest lucru va genera un risc transferat pentru 10%-20% din creanțe. La următoarea noastră întâlnire, procentul de creanțe asigurate va fi peste 70%. Pe lângă asta, 13% din creanțele grupului sunt către OBI și Dedeman, societăți pe care le considerăm cu un risc foarte redus și am decis să nu le asigurăm. Mai folosim și alte variante de asigurare, cum ar fi garanția asociațiilor clienților noștri sau garanții corporative, scrisori de garanție bancară, ipoteci.
În total, pentru 81% din creanțe fie am transferat riscul către asigurători, fie avem alte garanții sau sunt creanțe asupra unor societăți unde riscul este foarte redus. Rămân 19% din creanțe, 35 milioane de lei, unde procesăm informațiile referitoare la clienții noștri practic în timp real. Procesul este automatizat și riscul pe care ni-l asumăm este unul foarte bine gestionat. Putem să trecem mai departe prin restul.
We have received some questions before the meeting. I will address them first and then we will switch to the chat ones. I will do this in Romanian, but I would like to point out to our foreign guests that we are available for one on one Q&A and you can set that one up through our IR contact and we would be happy to go through everything in detail and explain it for the ones that are not comfortable with Romanian. Cu privire la ambalajele biodegradabile, în prezent avem semnate sau, mă rog, suntem sau prezenți sau avem semnate contracte cu patru conturi internaționale. Două dintre ele, care sunt și cele mai mari listări. Sau efectiv marfa va ajunge pe rafturile lor începând cu începutul trimestrului patru, ca să zic așa. În două dintre ele suntem deja prezenți, dar la volume mai mici.
Toate aceste 4 contracte acoperă circa 20% din capacitatea de producție. În plus de asta, suntem în curs de omologare pe capacitățile de producție din Sărățel și cu alți clienți, atât din România, cât și din străinătate, astfel încât sperăm ca pe final de an să avem un grad de încărcare undeva la 70% a capacităților de producție noi. Cu privire la zona de M&A. Da, avem discuții active, avem discuții în curs. Nu avem intenția sau nu ne-am schimbat strategia având în vedere evoluțiile recente. Ne dorim în continuare să facem tipul ăsta de tranzacții pentru a accelera creșterea companiei. Încă avem șanse foarte bune să ajungem în fază de execuție cu cel puțin un deal în acest an.
Cu privire la Anghel Saligny și PNRR, situația este de așa manieră încât avem o vizibilitate oarecum mai mare pe zona de Anghel Saligny. Acolo, ceea ce știm este că de la Guvern se deblochează pe zi ce trece sau se deblochează, se aprobă pe zi ce trece tot mai multe proiecte care după aceea trebuie să ajungă în fază de licitație și după aceea să se treacă la execuție. Există șanse pe finalul anului acestuia să vedem proiecte de Anghel Saligny în execuție, însă cel mai probabil la ritmul pe care îl vedem în prezent, dacă nu se ajunge la o accelerare, probabil vânzările semnificative vor veni începând de anul viitor pe zona de Anghel Saligny. Aș vrea să recapitulez. Anghel Saligny este un proiect de EUR 6 miliarde în care apa, canal și gaz sunt EUR 6 miliarde, respectiv RON 30 și ceva miliarde.
Prin comparație, recordul absolut pentru lucrări de infrastructură în România anual a fost undeva la EUR 1 billion. Practic Anghel Saligny ne va da de lucru six years de acum încolo la ritm, să-i spunem maxim. Cu privire la prețul acțiunii Teraplast, evident, prețul acțiunii Teraplast nu-l face managementul companiei. Ar fi frumos să putem să-l facem, dar nu asta e situația. Vedem ce se întâmplă pe piețele internaționale. Totul depinde de contextul de piață, de capital și nu cel din România, ci la nivel internațional. Îmi este foarte greu să fac o ghiceală cu privire la cursul acțiunii Teraplast. Cred că inclusiv ASF-ul s-ar supăra pe mine dacă aș încerca să ghicesc acest curs al acțiunii.
Ceea ce pot să vă spun, însă, este că, în pofida rezultatelor care nu o să spun că sunt în linie cu așteptările, că sunt niște rezultate pe care mi le-aș fi dorit să fie mai bune, structural stăm foarte bine la nivel de grup. Avem o creștere importantă a exporturilor, ceea ce înseamnă că creăm încet-încet și geografic o diversificare a business-ului Teraplast. Ne apropiem de 20% din cifra de afaceri pe zona de export, creștem aproape că ne vom dubla anul acesta exporturile față de anul precedent, în care din nou le-am dublat față de acum 2 ani de zile. Faptul că n-am făcut încă activități de M&A se dovedește a fi un avantaj major, pentru că probabil dacă le-am fi făcut, am în minte una care a căzut cândva la începutul anului ăstuia din diferențe de așteptări, să spunem, de preț.
Dacă ni s-a părut scumpă în ianuarie, acum probabil ar fi exorbitant de scumpă, motiv pentru care inclusiv asta poate să fie un avantaj. Fundamental nu s-a schimbat nimic. Bun, trecem printr-un soi de criză mai mică sau mai mare pe piața materialelor de construcții, generată de ceea ce se întâmplă pe zona rezidențială, unde nu mai este interes pentru construcții noi. Poate și pe zona de reabilitări, unde oamenii acum merg în concedii, nu mai investesc în diverse îmbunătățiri la case. Dar fundamental nevoia României este acolo. Banii sunt acolo, e treaba noastră să-i cheltuim și mă bazez pe faptul că vom reuși să-i cheltuim în proporție de 80%, cum am fost tradițional am cheltuit banii europeni. Instalațiile merg foarte bine, în pofida, repet, contextului mai puțin decât ideal.
Într-adevăr, avem întârzieri în aducerea la parametri a unor investiții, cum e cea de la TeraBio Pack, dar lucrurile se mișcă și acolo. Avem un plan de acțiune foarte clar prin care să ajungem la rezultatele dorite. Adică, fundamental lucrurile nu s-au schimbat la nivelul Teraplast. Suntem în continuare optimiști cu privire la perspectivele pe termen mediu. Evident, anul acesta este un an care, din foarte multe motive, nu este în linie cu ceea ce ne așteptam, dar asta nu schimbă fundamental așteptările noastre. Așa cum reiese și din cu privire la investițiile pe care le vom face în viitor, deocamdată, după cum bine știți, n-am făcut public nimic mai mult decât partea de folii stretch, așa că mă feresc să dau foarte multe detalii. Am punctat deja. Avem oportunități de M&A.
Ne vom concentra pe ele pe termen foarte scurt, urmând ca să venim cu niște date mai clare despre zona de investiții pe parcursul trimestrului trei. Mă refer la investiții viitoare. Cu privire la piața de materiale de construcții pentru a doua jumătate a anului, așa cum reiese și din forecast-ul pe care l-am dat, deși nu mai suntem la fel de optimiști ca la început de an, suntem în continuare optimiști. Discutăm de o piață care va crește atât din punct de vedere valoric, cât chiar și din punct de vedere cantitativ și ne bazăm în continuare pe o profitabilitate solidă, chiar dacă ușor inferioară celei pe care o vizam la începutul anului pentru această zonă. Cu privire la începerea producției de folie stretch, ea va avea loc în prima jumătate a anului viitor.
Aș îndrăzni să spun chiar primul trimestru al anului viitor, dar în perioada asta în continuare sunt întârzieri la livrările de linii, așa că aș prefera să dau ca și orizont prima jumătate a anului viitor vom începe să producem și să punem pe piață folii stretch. Cu privire la trecerea prin Adunarea Generală a forecast-ului, nu considerăm că este necesară trecerea prin Adunarea Generală a acestui forecast. Este un guideline pentru investitorii noștri, atât cei care sunt acționari, cât și cei care doresc să intre în acționariat. Este un exercițiu de transparență, dacă vreți, exact așa cum vă dăm în cel mai scurt timp toate veștile bune despre Teraplast. În egală măsură, trebuie și atunci când e cazul să ne revizuim în sens negativ estimările, să vi le comunicăm la fel de repede.
Cu toate acestea, nu cred că trebuie trecută prin Adunarea Generală acest reforecastare. Cu privire la întrebarea 10. Fluctuația marjei brute, adică ecartul între costul materiilor prime și materiale și prețul de vânzare din produse finite. El a avut o evoluție. Dacă ne uităm la evoluția lui lunară, care din păcate sau asta e situația, nu o facem transparentă. Există perioade în care el scade și perioade în care el crește, așa cum suntem într-o cursă. Cred că deja se face imediat anul. Suntem într-o cursă de urmărire a costurilor materiilor prime cu creșterile de preț pe care le implementăm în piață. Mă bazez pe faptul că prețurile materiilor prime vor avea o stabilitate mult mai mare pe viitor. Nu pot să mă pronunț dacă va urma o scădere sau suntem într-o perioadă de stabilitate.
Probabil va urma o scădere, dar nimic de amplitudinea creșterilor pe care le am, la care am asistat în ultimii doi ani. Cu privire la abilitatea noastră de a trece costurile către clientul final, în mare măsură reușim să facem lucrul ăsta, dar cu toate astea există un ecart care se concretizează într-o mică erodare a EBIT. În momentul când trendul la materii prime se va inversa, sperăm să ajungem la un echilibru și pe, și pe partea de marje brute. La întrebările 11 și 12 cred că a răspuns Ioana. Acum o să trecem la întrebările de pe chat. Încerc să găsesc întrebările. Cred că dacă cumva mi-au scăpat, mă vor ajuta colegii. O să încep de la întrebarea cu vânzările pentru segmentul de construcții rezidențiale. Aici depindem de cu precădere de dealerii mari, rețelele de DIY și revânzătorii.
Vedem o descreștere a lui, însă odată că el nu este foarte mare ca și pondere în business-ul nostru. Pe de altă parte, nici nu vedem o scădere la fel de dramatică cum se citește din presă. Din ceea ce luăm noi și noi pulsul beneficiarilor finali, deocamdată se mai construiește pe partea de finalizare a proiectelor începute, deci nu sunt oprite construcțiile. Cu vânzările e o altă poveste. Acolo utilizatorii produselor noastre văd o scădere, dar ei afirmă că este una temporară. Cele mai active discuții pe zona de M&A vin din zona de instalații și nu o să mai intru în alte detalii pe aici. Cu privire la acordul de reducere a consumului de gaze cu 15%, cred că e o chestiune deosebit de interesantă, ca să mă exprim într-un fel.
Bun, e foarte normal să avem planuri, să avem planuri pe termen mediu, să fim foarte prudenți. Însă cred că acest acord vine mai mult ca un mesaj politic decât ca și un plan de acțiune economic. Cred că sau sper, mi-aș dori să nu trebuiască să fie niciodată nevoie să se facă reducerea de consum de gaze, dar dacă cumva se ajunge la ea, cred că e prematur să estimăm la ora asta un impact în P&L-ul Teraplast. Ceea ce vă pot spune e că dacă ne uităm pe zona de materii prime, principalele noastre materii prime sunt derivate de petrol, nu neapărat de gaz. Cu privire la sursele de energie pe care le folosim, acestea sunt cu precădere din energie electrică, nu gaz. Deci n-ar trebui să existe un impact capital al acestor reduceri de consum pentru Teraplast.
În mod evident, impact va exista, dar, repet, nu l-aș caracteriza ca fiind capital. Cu privire la PNRR. Acolo, după cunoștințele mele, așa cum vă spuneam, există un singur șantier activ, respectiv cel Autostrăzi A3, undeva între Cluj și Zalău. Șantier care în cazul acela nu mai este activ. Începerea celorlalte proiecte este puțin netransparentă, ca s-o caracterizez cumva. Nu avem clar o vizibilitate când vor trece în faza de execuție. Estimarea de dividend pentru 2022. Rămâne prioritatea noastră să profităm de toate situațiile care apar în piață și în perioada asta apar multe oportunități în piață și prioritatea noastră va continua să fie să creștem.
Ceea ce vă pot spune este că dacă considerăm că pentru anul în 2023, din profitul lui 2022, vom vrea să îl folosim pe creștere, pe investiții, pe M&A-uri ca să capitalizăm oportunitățile care sunt pe termen mediu de 3-5 ani prin proiectele de PNRR, Anghel Saligny, noile proiecte europene și nu în ultimul rând reconstrucția Ucrainei, care este un subiect deosebit de amplu, de care într-adevăr e prematur să discutăm în momentul de față. Dacă vom considera că investițiile vor necesita cash, atunci vom recompensa acționarii cu acțiuni gratuite. Deci va fi sau una sau alta sau un mix între ele, în mod evident. Nu, n-am făcut nicio precizare cu privire la acordarea unui dividend pentru T3-T4 din 2021. În mod evident că din rațiuni de eficientizare fiscală e puțin tentantă ideea, dar nu, n-am făcut nicio precizare în sensul ăsta.
Bună ziua.
Dacă mai sunt-
Da, am și eu câteva întrebări. Diana Cipra sunt. Legat de granule, dacă puteți, îmi spuneți că pe partea de granule, pe segmentul de granule, evoluția a fost conform așteptărilor. Dar totuși marja EBITDA e mult mai mică, cel puțin în trimestrul doi este mult mai mică decât cea de anul trecut, iar bugetul anterior estima o scădere a marjei în 2022. Era mică totuși. De unde provine scăderea aceasta de marjă pe granule?
Aici ne confruntăm cu un oarecare ecart. Dacă vreți un arbitraj între piețe, există în momentul de față anumite piețe care au prețul materiilor prime semnificativ sub cele europene și vin cu granule în Uniunea Europeană, lucru care a fost cel mai acut spre finalul trimestrului unu, începutul trimestrului doi, care se reflectă și în situațiile financiare, dar care acum, evident, ca în orice arbitraj, tinde să se echilibreze, motiv pentru care suntem ceva mai optimiști pe a doua jumătate a anului.
Da, dar ce vreți să spuneți cu arbitraj? Nu știu dacă înțeleg exact ce vreți să spuneți.
Adică au existat piețe, de exemplu Turcia, care din diverse motive a avut prețuri, diverse motive însemnând PVC din materie primă rusească, care a intrat acolo la niște prețuri, să le spunem promoționale și a durat puțin până ce prețurile din Europa s-au aliniat. Respectivele materii prime au fost transformate în granule la un preț foarte competitiv, care a pus presiune pe marjele noastre și pe volumele noastre. Acum lucrurile tind să se regleze.
Am înțeles. Legat de Anghel Saligny. Știu că ați menționat ceva de Anghel Saligny. Vedeți deja impact în trimestrul trei, trimestrul patru din Anghel Saligny?
Ăă...
Ați spus ceva de mărimea impactului, dar n-am înțeles cât de repede s-ar putea vedea acest impact?
Da, nu avem o vizibilitate foarte bună pe zona asta. Ceea ce e clar e că proiectul, că Guvernul a aprobat proiecte de RON 6 miliarde, însă până când ele vor ajunge în fază de implementare, adică efectiv noi să vindem marfă către șantierele respective, speranța mea este ca undeva pe final de început de trimestrul patru să vedem primele vânzări pe Anghel Saligny sau începând de anul viitor.
Legat de PNRR?
Acolo vizibilitatea e și mai mică. Chiar și mai mică acolo. Ceea ce știm e că e 2026 termenul final de punere în operă a lucrărilor de acolo. Posibil să existe întârzieri chiar și mai mari decât la Anghel Saligny.
Îmbunătățirea de marjă în semestrul doi de unde ar proveni? Bănuiesc că o parte provine din packaging, din ambalaje. Restul? Pe instalații, spre exemplu, de unde ar putea veni o îmbunătățire a marjei?
Pentru că sperăm să se termine cursa asta între prețurile noastre de vânzare și materiile prime, pe fondul unei stabilizări sau chiar ușoare descreșteri a prețurilor la materiile prime, să le ajungem din urmă la nivelele țintite de profitabilitate.
Urmează practic niște creșteri suplimentare de preț pentru produsele Teraplast, astfel încât să acopere creșterea prețurilor la materii prime. Asta să înțelegem? Oricum.
Nu. Ne așteptăm, deci creșterile de preț, ultimele creșteri ocazionate ar trebui să fie suficiente, că au fost făcute în iulie. Iunie, pardon. Au intrat în vigoare în iunie. Ne așteptăm să nu mai fugă în continuare materiile prime în sus, astfel încât să ne erodeze marja după ultimele măriri.
Am înțeles. Practic ce s-a întâmplat în trimestrul doi? Din graficul acela se vede că mare parte din creștere a venit din preț. Într-adevăr mai mult decât în semestrul unu. În schimb, în trimestrul unu era ceva creștere de volume. Deci, practic în trimestrul doi problema a fost și pe partea de volume. Așa este?
Da.
Nu e conform așteptărilor, inclusiv la instalații?
Pentru că, așa cum spuneam, piața este blocată. Vedem o contracție de 10% a lucrărilor inginerești. Faptul că la noi nu se vede ține mai mult de modul cum am avut strategia de vânzări în piață. Dar contracția de 10% pe lucrările inginerești se duce automat și în zona de volume. Vedem pe partea de ambalaje o întârziere foarte mare în luarea unor decizii de schimbare a furnizorilor, de derulare a licitațiilor în principalii beneficiari pe zona de ambalaje. Aici ne referim la conturile internaționale. Deci simțim un oarecare blocaj. Blocajul în piață e foarte mult spus și prea dramatic, dar simțim o încetinire, o lentoare a modului cum se desfășoară lucrurile în piață, care se reflectă în ultimă instanță în volume.
Faptul că am fost pe un trend ascendent al materiilor prime și nu s-au reflectat în cifre, da, dar este o, hai să spunem, o rezultantă. Volumele nu sunt cele prognozate.
Legat de ambalaje, înțeleg că deja ați câștigat niște licitații, că nu era foarte clar din prezentare, dar din ce ați spus înțeleg că unele licitații au fost deja câștigate, care ar asigura o capacitate de 20% la final de an pe ambalaje și restul până la 70% ar rămâne să se mai sunt licitații sau cum s-ar putea ajunge la 70%?
O parte se desfășoară prin licitații, o altă parte se desfășoară prin omologări directe cu clienții. Aș vrea să tot stăm la subiectul ăsta. Mai este o întrebare și pe chat. Să încerc să explic puțin mai bine situația. Fiecare cont are trei, patru categorii de produse care sunt în cadrul portofoliului nostru. Aici ne referim, de exemplu, la sacoșa pe care o consumăm la legume-fructe, care este o categorie. Sacoșa de la casă, care este o altă categorie. Sacii menajeri, pungile de la pâine. Fiecare se licitează separat. Dintre aceste produse. Noi am câștigat la ora asta câte o categorie în cele două conturi pe care le menționam cu implementare din trimestrul trei, finalul trimestrului trei și suntem prezenți pe câte o categorie în două conturi deja.
Celelalte categorii se licitează din ce în ce mai mult, dar ritmul de luare a deciziilor este destul de încet. Avem, de exemplu, o licitație la un cont mare sau semnificativ ca și tonaj, care din martie până acum nu s-a luat o decizie, deși licitația a avut loc. Asta e motivul pentru care gama pe care am câștigat-o deja acoperă 20% din producție. Dacă completăm și cu celelalte game, evident, ne vom îndrepta spre 100% încărcarea capacității de producție. Ne bazăm pe exporturi și aici exportăm circa 40% din zona de ambalaje merge la export și ne creștem prezența pe pe piața din Europa de Vest. Aici mergem spre Europa de Vest. Noi ceea ce ne-am propus e să substituim exporturile, să substituim importurile cu pentru România, cu producția de ambalaje flexibile și până la ora aceasta am făcut progrese.
Evident, nu pe cât de mult ne-am fi dorit, dar suntem pe direcția bună și sper că până la final de an sau sunt convins că până la final de an lucrurile vor arăta fundamental diferit, atât din perspectiva câștigării licitațiilor, cât și, evident, din perspectiva rezultatelor financiare. Nu știu dacă am fost suficient de clar sau dacă am intrat în prea multe detalii tehnice, să îmi spuneți.
Nu, înțeleg. Practic îmbunătățirea de EBITDA. Revenim, scuze, la partea cu ghidarea și cu guidance pe anul acesta. Practic, îmbunătățirea EBITDA în a doua parte a anului se bazează pe creșterile de preț care deja au fost realizate, iar pe partea de volumes, într-adevăr la ambalaje, dar la instalații ce prognoze aveți? Adică dacă ce se întâmplă acum în piață continuă, veți putea-
La instalații, ceea ce știm e că urmează să aibă loc licitații pentru mai multe CL-uri, se numesc contracte de lucrări pe POIM. Deci practic fondurile europene din exercițiul trecut. Aici discutăm de Bistrița, discutăm de Vâlcea, de Argeș. Care vor crea o oarecare creștere a cererii. De asemenea, în toamnă ne bazăm pe faptul că din zona privată va veni cerere pe partea de irigații. Asta nu se poate face în agricultura pe câmp. Se face sau primăvara sau toamna și cam de aici vedem sursele de creșteri de volume.
Am înțeles. Pe granule, bugetul ce ne ghidă, ce ne deja presupune o marjă EBITDA redusă față de anul trecut. Oricum anul trecut fusese cumva excepțional pe partea aceasta de granule. Ne întoarcem spre o medie istorică sau...
Anul trecut a fost excepțional la multe niveluri. Discutăm de un Q1 extraordinar pe care la instalații chiar am reușit să-l batem. Discutăm de tot business-ul pe tot parcursul anului trecut, care a fost extraordinar. Nu cred că trebuie să ne grăbim să considerăm forecast-ul pe Q2 ca the new normal. Suntem într-o perioadă în care sunt extrem de multe necunoscute. Suntem o perioadă în care prețurile nu s-au echilibrat la nivel global, motiv pentru care cred că evoluția din a doua jumătate a anului ăstuia mai degrabă va defini așteptările pentru anul viitor. E un business în care credem cu tărie și-a dovedit an de an rândul eficiența din perspectiva ratelor EBITDA. Acuma, că este un an mai complicat, nu cred că trebuie să îl caracterizăm sau să devină noua normalitate.
Nu, mai curând mă gândeam la trecut. Adică marja EBITDA istorică era la un nivel mai scăzut decât ce s-a văzut în ultimii doi ani. De asta mă întreb oare ne întoarcem de unde am plecat? Sau cu marja? Nu vorbesc de vânzări. La vânzări nu există comparație. Asta, de aici venea întrebarea.
Cred că e prematur să facem estimări acum. Din punctul meu de vedere, dacă 2 ani de zile am reușit performanțe bune, 2 ani de zile semnificativ mai mult decât un trimestru sau două, aș crede că ar trebui să așteptările noastre să fie în zona a ceea ce a fost în ultimii 2 ani acolo, chiar dacă avem, repet, 1, 2 trimestre mai complicate.
Am înțeles. Mulțumesc mult de tot.
Cu mare plăcere.
Era vorba despre cei doi ani care sunt de excepție datorită pandemiei, adică evoluția aceasta care s-a datorat pandemiei și ce a fost înaintea pandemiei. Deci unde vom fi de aici înainte? Deci asta era întrebarea.
Nu cred că corelația între pandemie și rezultatele financiare este una corectă. Corelația pe care o vedem corectă sau pe care eu consider că e corectă se referă la dacă care sunt fondurile alocate pe zona de infrastructură. Sau dacă sunt sau nu sunt aceste fonduri, atâta timp cât infrastructura, lucrările de infrastructură au mers, tot Teraplast a avut niște ani extraordinari și peste medie. V-aș aminti 2015-2016. Cred că faptul că în ultimii doi ani s-au băgat mulți bani pe infrastructură este explicația corectă pentru rezultatele Teraplast, nu pandemia în sine. Pandemia a adus, da, a adus una, două luni de prețuri record absolut negativ la materii prime. Dar pe medie, prețurile la materii prime, care sunt un factor determinant în marjă, au fost mai mari în ultimii doi ani decât au fost în cei doi ani dinainte.
Adică cred că corelația corectă e mai degrabă între câți bani sunt în zona de infrastructură și rezultatele Teraplast decât pandemie sau alte chestiuni, să le spunem, tranzitorii.
Dacă politicul a alocat mai mulți bani de investiții în situația grea din pandemie, s-a văzut în rezultatele Teraplast și mai departe depindem de felul în care Guvernul, politicul va decide cât va aloca la infrastructură și de aici va merge și evoluția Teraplast-ului.
Formulați-
Formulați simplificat.
Formulați lucrurile, da, dar deosebit de ușor tendențios, mi se pare. Banii nu-i alocă, nu-i alocă politicul. Există fondurile europene, PNRR și POIM plus că vor veni cele din exercițiul bugetar nou. Da, într-adevăr, Anghel Saligny acolo e strict o decizie de politică internă, dar sunt fondurile europene și Anghel Saligny, ăia-s banii de infrastructură relevantă pentru noi, apă, canal, gaz, mă refer. Da, câți dintre ăia se cheltuiesc, atâta de bine va merge.
Eu n-am vrut să fiu tendențios, am vrut să fiu foarte concret. Adică când vorbiți de investiții, vorbiți clar de investiții făcute de UAT-uri, guverne și așa mai departe. Deci nu e nicio tendință, nu e nimic tendențios în asta. Deci, nefiind sectorul privat, este tot ce stă la mâna politicului. Asta este discuția în sine.
Da, în zona de infrastructură.
Depinde de fondurile de investiții care vor fi alocate de aici înainte.
Zona de infrastructură e clar că depinde de inclusiv de factori politici.
Da. O a doua întrebare: n-am înțeles care este al doilea client care nu are datorii față în afară de Dedeman?
Ioana nu a făcut afirmația că nu are datorii.
Nu, că sunt la.
Am considerat că Dedeman și OBI Germania.
OBI, am înțeles. De OBI, am înțeles.
Sunt clienți fără risc și nu merită să-i asigurăm.
Da, da. Vă mulțumesc.
Mai am eu o întrebare. În datele de la INS privind lucrările de construcții în mai se vede totuși o îmbunătățire pe lucrări inginerești sau. Nu știu exact cum le denumesc ei. Nu se vede, să înțeleg, în piață chiar așa, nu? Că scăderea aceea de 10% într-adevăr venea din luna mai.
Luna mai în particular a fost o lună bună pentru noi. Însă noi nu raportăm lunar, raportăm trimestrial sau semestrial. De asta dăm lucrurile comparabile, cum ar veni.
Nu, adică în iunie practic n-ați mai fost același lucru. Asta voiam să spun. Asta voiam de fapt să știu. Adică practic da, a fost mai.
Rezultatele la luna iunie au fost mai, să-i spunem rezervată, ca să o caracterizez cumva.
Ea nu e neapărat un indicator bun pentru geografie.
Ce spune INS pe zona asta?
Era o creștere.
Păi pe iunie încă nu o publicat INS.
Păi nu. Normal, nu. Dar eram curioasă ce vedeți în piață, practic, în iunie, iulie.
Oricum, orice creștere.
Bănuiesc că data asta v-ați revizuit.
Orice creștere ar fi fost, discutăm pe primele cinci luni de un -10% pe lucrări inginerești, chiar dacă mai au fost ușor în sus. Hai să vedem cum o să fie iunie, dar nu cred că pot să compenseze -10%. Aș vrea să punctez din nou că instalațiile care sunt businessul expus cel mai mult pe zona asta au avut, după un prim semestru record, un alt record, atât ca și vânzări, cât și ca și EBITDA sumă absolută. Adică instalațiile, poftim, dacă evoluția lucrărilor de infrastructură sunt peste anul trecut.
Da, am văzut. Marja este într-adevăr în scădere. Vânzările au performat într-adevăr foarte bine, dar marja este.
Marja da, dar chiar și EBITDA în sumă absolută este peste anul trecut.
Da, da.
Acum, faptul că în contextul actual de piață trebuie să muncim mult mai mult ca să facem cu ceva mai mulți bani. Aici vorbesc de zona de infrastructură, e o chestie asumată. Asta e situația. Sunt ani mai ușori, ani mai grei. Este un an greu, evident. Cu privire la partea, la ultima întrebare primită pe chat: cu infrastructura care România merge mai greu, poate în alte țări merge în ritm normal și ar putea fi mutată direcția. Mai punctez o dată: creștem cu 80%. Am crescut cu 80% exporturile în prima parte a acestui an. Ajungem la aproape 20% exporturi din cifra de afaceri. Dezvoltarea internațională e o zonă de interes și mă opresc aici. Am încercat să fac mai multe comentarii, dar despre cum evoluează în țările vecine nu stau nici țările vecine extraordinar de bine.
Infrastructura în Ungaria este blocată într-o măsură mult mai mare decât în România. N-au aprobat PNRR-ul, au creat două fonduri în care practic au direcționat banii de infrastructură spre alte zone care sunt la modă acum, dotarea armatei și altele. Deci nici acolo lucrurile nu sunt grozave. Dar repet, cu toate astea, noi reușim să creștem semnificativ pe export, că asta e strategia noastră, să ne diversificăm geografic.
Cum sunt marjele la export față de cele pe piața locală?
Păi depinde de la lucrare la lucrare. Dacă vindem produse speciale sunt mai bune. La produse medii, să le spunem, sunt similare. La produse low cost sau în zona de jos a spectrului, datorită transportului sunt inferioare. Nu vedem diferențe semnificative de marjă, nici în sus, nici în jos. On average.
Mulțumesc mult de tot.
Cu mare plăcere. Alte întrebări, vă rog. Bun, dacă nu mai sunt alte întrebări. Vă mulțumesc foarte mult. Ne vedem în plus-minus 3 luni pentru rezultatele la Q3. Ce să vă spun? Să aveți o vară nu chiar așa de caldă ca acum, mai răcoroasă și spor la treabă. Mulțumim frumos.